Adenita
Adenita este o inflamatie
a ganglionilor limfatici, formatiuni care reprezinta unul din sistemele de
aparare ale organismului impotriva infectiilor.
Ganglionii limfatici se
prezinta ca niste formatiuni nodulare, de dimensiunea unui bob de linte sau
ceva mai mari, fiind situati cate unul sau in grupuri mai mici sau mai mari
de-a lungul vaselor limfatice.
O adenita este cel mai
adesea de origine infectioasa: ea poate fi virala (mononucleoza infectioasa),
parazitara (toxoplasmoza), cauzata de un germene obisnuit sau piogen (generator
de puroi: adenita supurata cu aparitia de adenoflegmoane), sau de bacilul lui
Koch (adenita tuberculoasa). Localizarile obisnuite ale adenitei sunt pe gat,
subsuoara, plica inghinala, dar unele sunt mai profunde, mediastinale sau
abdominale, si pot comprima organele din vecinatate.
Printre alte roluri
importante, ei il au si pe acela de a forma o bariera in calea unei eventuale
infectii, plecata de la un teritoriu din organism, prin vasele limfatice.
Simptome si evolutie - Cel mai adesea o adenita nu provoaca nici un
simptom. Uneori se manifesta prin dureri abdominale si febra. Boala cea mai
caracteristica, adenita mezenterica, frecvent de origine virala, se intalneste
la copil, care simuleaza o criza de apendicita
Daca se produce, spre
exemplu, o infectare a pielii cu stafilococ la nivelul unui deget de la mana
(boala care poarta numele de panaritiu) si nu se aplica un tratament potrivit,
microbii inainteaza de-a lungul vaselor limfatice ale mainii si antebratului,
provocand inflamatia acestor vase, cunoscuta sub numele de limfangita.
Procesul infectios este
oprit apoi ca de o bariera de ganglionul limfatic al cotului (ganglionul
epitrohlean), in care se mobilizeaza multe forte de aparare pentru a distruge
microbii.
Daca acest lucru nu
reuseste, infectia merge mai departe, de-a lungul bratului, pana la subsuoara,
unde exista un nou baraj ganglionar, mai important decat primul, reprezentat de
ganglionii limfatici axilari.
Astfel de baraje
ganglionare se gasesc raspandite in toate regiunile corpului. Patrunderea
microbilor in ganglioni are ca urmare marirea lor de volum, insotita de dureri,
ca expresie a luptei ce se da impotriva infectiei.
Dupa natura mi-crobilor
respectivi, adenitele pot imbraca aspecte variabile, care uneori ajuta la
diagnosticarea bolii care le-a provocat.
Un exemplu ii constituie
adenitele din regiunile inghinale (ganglionii de la radacina coapselor). Astfel
in sancrul moale al regiunii genitale, unul sau mai multi ganglioni se umfla,
devin extrem de durerosi, se pot inmuia si sparge, lasand sa se scurga puroiul
la exterior; pe de alta parte, in sancrul tare sau sifilitic, ganglionii se
umfla (unul ceva mai mult, ceilalti mai putin) realizand aspectul denumit
„closca cu pui", dar nu sunt deloc durerosi si nu evolueaza niciodata spre
supuratie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu